Fibroza pulmonară este o boală pulmonară cronică și progresivă, caracterizată prin cicatrizarea țesutului pulmonar. Această îngroșare și rigidizare a plămânilor afectează capacitatea acestora de a transporta oxigenul în sânge, ducând treptat la dificultăți respiratorii severe. Boala face parte din grupul mai larg al bolilor pulmonare interstițiale și, netratată sau în forme avansate, poate deveni invalidantă.
Ce este fibroza pulmonară?
Fibroza pulmonară apare atunci când țesutul dintre alveolele pulmonare (spațiul interstițial) se inflamează și se cicatrizează, pierzându-și elasticitatea. Acest lucru împiedică transferul eficient de oxigen în sânge, provocând simptome respiratorii progresive.
Există mai multe tipuri de fibroză pulmonară, dar cea mai cunoscută este fibroza pulmonară idiopatică (FPI) – o formă a cărei cauză nu este cunoscută și care afectează în special persoanele peste 50 de ani.
Cauze și factori de risc în fibroza pulmonară
Cauza exactă a fibrozării țesutului pulmonar nu este întotdeauna clară. În unele cazuri, se poate identifica un factor declanșator, în timp ce în altele, boala apare fără o cauză evidentă.
Cauze posibile:
- Expunerea prelungită la toxine (azbest, praf de siliciu, metale grele)
- Boli autoimune (sclerodermie, artrită reumatoidă, lupus)
- Infecții virale recurente
- Radioterapie toracică
- Utilizarea anumitor medicamente (chimioterapice, antibiotice)
- Fumatul (agravează boala și poate contribui la apariția ei)
- Predispoziție genetică
Simptomele fibrozei pulmonare
Simptomele se dezvoltă treptat și pot fi ușor trecute cu vederea în stadiile incipiente. În timp, ele devin mai severe și afectează calitatea vieții.
Simptome frecvente:
- Tuse seacă persistentă
- Dificultăți de respirație (la început în timpul efortului, apoi și în repaus)
- Oboseală cronică
- Pierderea în greutate neintenționată
- Durere toracică
- Deformarea degetelor (hipocratism digital – aspect de „bețișor de tobă”)
Diagnostic fibroză pulmonară: Investigații necesare
Pentru a confirma diagnosticul, medicii folosesc o combinație de teste imagistice, analize funcționale și biopsii.
Investigații esențiale:
- Radiografie toracică – poate evidenția opacități difuze
- CT toracic de înaltă rezoluție (HRCT) – oferă imagini detaliate ale țesutului afectat
- Teste de funcție pulmonară – măsoară capacitatea plămânilor de a reține și transporta oxigen
- Teste de efort
- Analize de sânge – pentru a identifica boli autoimune
- Biopsie pulmonară – în cazuri unde diagnosticul rămâne incert
Tratament pentru fibroza pulmonară
Fibroza pulmonară nu are în prezent un tratament curativ, dar există terapii care pot încetini progresia bolii și pot ameliora simptomele.
Opțiuni de tratament:
- Medicamente antifibrotice: Pirfenidonă și Nintedanib – încetinesc formarea țesutului cicatricial
- Oxigenoterapie – pentru a menține oxigenarea adecvată
- Reabilitare pulmonară – exerciții ghidate, suport nutrițional și psihologic
- Tratament simptomatic – pentru tuse și dificultăți de respirație
- Transplant pulmonar – în cazuri severe, la pacienți eligibili
Prognostic și speranță de viață
Prognosticul depinde de forma de fibroză și de momentul în care este diagnosticată. În cazul fibrozei pulmonare idiopatice, evoluția este progresivă, iar speranța medie de viață variază între 3 și 5 ani după diagnostic, în absența tratamentului. Cu terapii moderne, calitatea vieții se poate îmbunătăți semnificativ.
Concluzie
Fibroza pulmonară este o boală respiratorie gravă, dar cu diagnostic precoce și tratament personalizat, mulți pacienți pot duce o viață activă și gestionabilă. Este esențial ca persoanele care se confruntă cu tuse persistentă sau dificultăți de respirație să consulte un pneumolog pentru evaluare completă. Cu cât boala este identificată mai devreme, cu atât șansele de a încetini progresia ei sunt mai mari.
